Așa cum menționam și în articolul anterior pe care îl puteți reciti AICI, Asociația Delta Dunării a atras atenția asupra pericolului reprezentat de vizitele de o zi, „pe repede-înainte“, ale turiștilor din București sau chiar din zone mai îndepărtate care vor, în câteva ore, să surprindă spiritul deltei în poze spectaculoase cu care să se laude pe rețelele de socializare. Reacțiile turiștilor adevărați, care înțeleg cum ar trebui să se comporte într-o zonă cu specii protejate, au început deja să apară. În materialul video care ne-a fost oferit de Asociația Delta Dunării se poate observa clar cum o barcă intră cu viteză drept într-o colonie de păsări care fug speriate, încercând să scape doar cu spaima unui astfel de moment. Cei mai norocoși, pentru că astfel de incursiuni, cu siguranță, fac victime în rândul pelicanilor sau al altor specii neadaptate la lipsa de bun simț a așa-zișilor turiști obișnuiți să rupă vitezometrul pe autostradă. Iar acesta nu este un exemplu singular! Reprezentanții Asociației Deltei Dunării ne-a spus: „Oamenii au început să  ne trimită pe mail sau pe Messenger, fotografii și filmări cu bărci care circulă cu viteză foarte mare pe canale, bărci care intra direct în stolurile de pelicani. Toți îsi exprimă speranța că poate cineva va opri acest dezastru ecologic perpetuat, de ani de zile în Delta Dunării! Toate aceste materiale vor fi transmisie către ARBDD, Garda de Mediu și alte instituții de control în Rezervație“.

Potrivit analizei realizate de Asociația Delta Dunării, acest tip de comportament este specific celor care vin din București sau chiar din Ploiești pentru excursii de o zi, iar explicația este logică: timpul petrecut pe drum, până în Tulcea este mare, iar pentru vizitarea Deltei rămân doar câteva ore, timp în care turiștii vor să experimenteze – cum spuneam – „pe repede-înainte“ tot ce are Delta de oferit ca atracții. În cazul vizitelor prelungite în Deltă sau al excursiilor de o zi cu pornire din Constanța sau de pe litoral, timpul este suficient pentru ca turiștii să admire fără grabă coloniile de păsări sau nuferii care acum tocmai s-au deschis. Iar culorile deltei la apus sunt cel mai frumos tablou care trebuie savurat pe îndelete

Soluții există!

Cătălin Țibuleac, președintele Asociației Delta Dunării a declarat că „Va trebui ca autoritățile abilitate pentru controlul în deltă să fie mult mai prezente pe zonă. De asemenea, legislația trebuie modificată pentru a crește cuantumul amenzilor în sensul de a descuraja astfel de activități. Să nu uităm că, pe de altă parte, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) autorizează șalupele pentru transportul turiștilor în deltă, iar în astfel de situații nu ar fi rău dacă s-ar gândi o ridicare a autorizației, o anulare a acesteia atât pentru o lună-două-trei, cât și pentru viitorul sezon turistic. Ceea ce se poate aplica în circulația autoturismelor, se poate aplica și în deltă referitor la circulația bărcilor. Sperăm ca în urma măsurilor care vor fi luate, în perioada următoare să reducem astfel de evenimente care, evident, afectează iremediabil rezervația, habitatele din Rezervația Biosferei Deltei Dunării și aduc o imagine proastă asupra deltei.“

Radarele deltei – antidotul împotriva vitezomanilor

Chiar dacă pelicanii loviți de bărci nu ar face audiență la știrile cu accidente, nu înseamnă că acest lucru nu este lipsit de dramatism sau de importanță. Farmecul și unicitatea Deltei Dunării se bazează pe frumusețea ei naturală care trebuie conservată, de aici și statului acesteia de rezervație a biosferei.

O soluție foarte simplă – e drept, nu și ieftină – ar fi instalarea unui sistem integrat de monitorizare a deltei, inițiativă pe care Cătălin Țibuleac a avut-o încă din 2015 și pe care a încercat să o pună în practică atunci când a deținut funcția de Guvernator al Deltei Dunării, în 2019. Din păcate, inițiativa nu a ajuns nici măcar la faza studiilor de fezabilitate, deși o soluție de finanțare pentru costul total al sistemului (21 de milioane de euro) s-ar fi găsit din bani europeni.

Potrivit precizărilor lui Cătălin Țibuleac, „sistemul presupune instalarea unor stâlpi pe care să fie montate instalațiile care ar fi monitorizat toată suprafața deltei“. Sistemul de monitorizare integrată a deltei nu ar fi fost doar un radar pentru detectarea vitezei cu care se deplasează bărcile, ci ar fi avut și alte beneficii precum: măsurarea calității și nivelul apei, avertizând autoritățile de iminența unor inundații sau incendii. De asemenea, șalupele autorizate să circule în Delta Dunării ar fi trebuit să fie dotate cu GPS, iar datele ar fi fost comunicate autorităților. Astfel, s-ar fi putut cunoaște  viteza cu care circulă, localizarea sau dacă au intrat în zone stricte de protecție, iar aceste dovezi ar fi constituit baza pentru eventuale sancțiuni. Din păcate, nici guvernatorii anteriori, nici cel actual au fost dornici să pună în aplicare acest sistem care, pe lângă viteza bărcilor sau a alertelor de incendii ar fi arătat și nivelul braconajului sau alte „taine“ care nu se dorește să fie aflate.

 

Surse foto: Facebook Marian Strinoiu, Facebook Cătălin Țibuleac