În contextul pandemiei COVID 19 și a restricțiilor impuse de starea de urgență și starea de alertă, industria turistică (structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism)  este printre cele mai afectate ramuri ale economiei naționale, dat fiind faptul că HoReCa este un sector strategic important pentru România, contribuind într-un an cu activitate normală la 5,07% în formarea PIB, antrenând efecte puternice și în alte sectoare conexe (turism, produse din carne, băuturi, tutun). Ca urmare a restricțiilor impuse, extrem de multe unități din industria turistică au fost nevoie să facă disponibilizări majore, să își suspende activitatea sau chiar să intre în insolvență.
Câteva statistici:
HoReCa este cel mai afectat sector din economia românească din cauza pandemiei în 2020, avem cifre oficiale: -44% venituri/- 79% profit/-17% valoarea contabilă active fixe (deci nu au fost posibile investițiile).

53% din companiile din HoReCa au risc mediu și mare de insolvență (calcul estimare model Altman Z-score), mult peste media națională (38%).

Afacerile din HoReCa sunt vlăguite dupa 2020, creșterea din 2021 nu a fost suficientă pentru întărirea companiilor la nivelul precedent pandemiei, dacă nu sunt sprijinite și acționarii îți pierd interesul, iar costurile fiscale pentru stat (taxe pierdute) sunt mult mai mari decat efortul pentru susținerea schemei de sprijin. Numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică a scăzut la jumătate în perioada ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, iar înnoptările turiștilor străini au scăzut cu aproape 80%, conform INS. Toată această situație a contribuit la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 80% în 2020 față de anul 2019, iar circa 40% dintre operatori au fost nevoiți să își suspende activitatea, conform HORA. ANAT estimează o scădere a volumului de afaceri al agențiilor de turism cu 60% în anul 2020 comparativ cu anul precedent și, pe baza informațiilor oferite de Asociația Internațională de Transport Aerian – IATA, speră la o revenire la volumele din anul 2019 abia în perioada 2023-2024.

Astfel, pentru anul 2021 și 2022, se propun următoarele măsuri de sprijin esențiale:
1. Măsura Horeca 20% – despăgubiri în fomula 20% din diferența cifrei de afaceri, pe 2021 comparativ cu 2019. Bugetul propus pentru 2021 este de 280 milioane de euro.
2. Finalizare plată M2.
3. Compensarea taxelor datorate cu cele de recuperat de la stat. Cont de compensare.
4. Anularea impozitului specific pentru contribuabilii din domeniul HoReCa, pe tot anul 2022 potrivit legii 170/2016 privind impozitul specific unor activități Restricțiile privind funcționarea unităților de alimentație publică și respectiv circulația turistică

Este deja binecunoscut faptul că pandemia și-a pus amprenta la un nivel foarte ridicat și asupra circulației turistice și a modului de  funcționare a unităților de alimentație publică.

Necesitatea Organizațiilor pentru Managementul Destinației
Unul dintre subiectele abordate în cadrul Adunării Generale a Alianței pentru Turism face referire la nevoia de a avea parteneriat public – privat dinamic, echitabil și flexibil, la nivel local, regional și național pentru coordonarea și implementarea strategică a managementului
destinațiilor de turism. Mai exact, se solicită să existe coerență în ceea ce privește conceptul, modul de înființare, constituire și funcționare a Organizațiilor de Management a Destinațiilor, al căror rol esențial este de a dezvolta, reprezenta și coordona destinațiile turistice, pentru creșterea competitivității sectorului turistic românesc și promovarea transformării socio-economice durabile în zonele rurale. În prezent, există 14 structuri publicprivate care asigură managementul destinației în cele mai dinamice regiuni turistice, încă din 2003, însă au fost constituite în baza legislației de atunci. Un alt obiectiv este să le introducem și pe acestea pe circuitul OMD-urilor recunoscute.

OMD asigură prin mecanisme financiare proprii (”City tax” si taxa de stațiune, după caz; Taxa de dezvoltare și promovare; cotizația de membru; donații, sponsorizări, activități comerciale și alte fonduri publice la nivel local și național, fondurile structurale europene, cât și
alte fonduri nerambursabile) și personal angajat, specializat, gestionarea coordonată a elementelor ce alcătuiesc o destinație turistică, cum ar fi atracții, servicii suport, accesibilitate, marketing.
În cadrul Adunării Generale a Alianței pentru Turism s-au propus următoarele Tipuri de Organizații de Management a Destinațiilor.
• organizația de management al destinației locale este cea care activează la nivel local, pe raza administrativă a una sau mai multe UAT-uri;
• organizația de management al destinației regionale este cea care activează la nivelul mai multor județe și are în asociere cel puțin două Consilii Județene și/sau OMD-uri județene;
• organizația de management al destinației România este cea care activează la nivel național și are în componență ministerul de resort, federațiile sau asociațiile reprezentative de nivel național și OMD-urile regionale.

Poziția Alianței Pentru Turism privind criza forței de muncă

În ceea ce privește deficitul cantitativ, în perioada de pandemie (cca 2 ani) industria ospitalității a pierdut cca 30% din forța de muncă direct implicată în sector, ceea ce se traduce în aproximativ 60.000 persoane care au migrat spre alte domenii mai stabile în această perioadă.

Din punct de vedere calitativ, în acest moment nu există nici o formă de motivare a educației în turism, nu există programe de pregătire adecvată, iar companiile nu sunt  incentivate să trimită angajații la studii.
În acest context, industria propune un set de 6 soluții:
• grăbirea procesului de aducere a forței prin mărirea personalului din cadrul IGI și ambasade
• reglementarea bacșișului ca o formă de stimulare – se propune formă legislativă conform căreia bacșișul poate fi inclus în bonul emis pentru bunurile livrate/serviciile prestate sau să fie evidențiat pe un bon fiscal separat. În plus, veniturile obținute în urma bacșișului vor fi impozitate cu 10% ca venituri din alte surse și nu se va considera venit de natură salarială.
• acordarea de facilități fiscale
• identificarea unei forme de a sprijini sezonierii pentru a îi atrage în industrie, ca de exemplu Se acordarea de stimulente de natură fiscală și anume plata taxelor de 41,5% pentru o perioadă de timp angajaților sezonieri care stau minim o perioadă de timp.
• sprijin pentru programe educaționale pentru a crește calitatea serviciilor, prin intensificarea procesului de educație a adulților, prin acordarea de stimulente pentru cei care fac cursuri (angajat, prin deducerea din salariu sau operator, prin deduceri fiscale) și identificarea de surse din fonduri europene sau din bugetul de stat, care sa susțină acest demers prin care sa se acorde un procent de 50% din sumele alocate de către operator sau direct de către angajat pentru cursuri de specialitate in turism.
• scoatea mesei și a cazării asigurate angajaților de sub incidența veniturilor salariale.