În plină iarnă, comunitățile din Delta Dunării sunt afectate de prezența șacalilor în apropierea gospodăriilor. Aceste animale sălbatice extrem de agresive continuă să producă pagube majore și reprezintă chiar o amenințare atât pentru comunități, cât și pentru activitatea economică a zonei. Aceste animale s-au înmulțit necontrolat, iar atacurile lor pun în pericol comunitățile.

Recent, a fost publicate pe Facebook  imaginile care arată atacul șacalilor asupra unui vițel aparținând unei familii din Letea. Alte familii din zonă se plâng că au rămas fără toate găinile din gospodărie, iar pentru acești oameni care duc un trai de subzistență, lipsa acestor animale în toiul iernii este o pierdere importantă.

Încă din vara anului trecut, Consiliul Județean Tulcea, primarii din localitățile afectate și Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării  au semnalat Guvernului și Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, efectele prezenței șacalilor. Aceste demersuri, ca și cele dinaintea lor, au rămas fără efect pentru că vânătoarea este interzisă în Delta Dunării, chiar dacă în acest caz este vorba despre o specie considerată invazivă.

Redăm mai jos un fragment din Scrisoarea deschisă transmisă de Consiliul Județean Tulcea (semnată de primarii din localitățile afectate, dar și de Asociația Delta Dunării) adresată ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna TÁNCZOS:

„Rezervația Biosferei Delta Dunării este locuită, context în care recunoaștem și suntem determinați să protejăm statutul de patrimoniu UNESCO al ariei, dar, în același timp, considerăm că oamenii, gospodăriile lor, micile afaceri pe care le au aici, trebuie protejate atunci când o specie devine extrem de agresivă și produce pagube majore. Șacalul, deși este științific considerat o specie invazivă, nu poate fi vânat în Delta Dunării, nu pot fi alocate cote anuale, așa cum se întâmplă cu toate celelalte specii oriunde altundeva în țară. Legea Rezervației interzice vânătoarea în totalitate și fără excepție.

Pentru că populația de șacal s-a înmulțit necontrolat de la interzicerea vânătorii, în anul 2014 toate comunitățile au transmis către Prefectură, Consiliul Județean, ARBDD, Comitetul pentru Situații de Urgență, nenumărate sesizări cu dovezi și evaluări ale pagubelor produse de aceste mamifere care au distrus gospodării, au atacat și omorât animalele domestice și, bineînțeles, au creat panică printre locuitori. Urmare a tuturor acestor demersuri, ARBDD a transmis Ministerului Mediului solicitare de efectuare de extracții controlate, așa cum prevede L82/1993 pentru asemenea cazuri extreme. În urma aprobării primite, în anul 2015, s-a organizat extracția/vânătoarea, dar nu s-a reușit capturarea numărului de exemplare acceptat.

În anul 2018, din cauza pestei porcine africane, s-au organizat extracții de șacali, dar, deși numărul de exemplare aprobat depășea 1000, s-a reușit capturarea a puțin peste 100.

Aceste două extracții eșuate (din punctul nostru de vedere) au dus la o explozie a numărului de șacali și la o creștere a frecvenței apariției acestora în intravilan, distrugerea culturilor, atacarea animalelor din gospodării sau a celor care pășunează și la determinarea unor turiști de reducere a sejurului.

Cu toate că începând cu anul 2019 s-au transmis nenumărate sesizări privind pericolul pe care îl reprezintă numărul mare de șacali în Delta Dunării, până în acest moment nu a mai avut loc nicio extracție. Situația devine din ce în ce mai îngrijorătoare pentru viața oamenilor, nu doar a animalelor domestice. Nu este de ignorat, de asemenea, că daunele pe care le produc șacalii influențează negativ orice activitate economică din zonă, cu predilecție turismul – perioada de cazare scade, plimbările se reduc, teama unui atac din partea șacalilor scade perioada din zi pe care turistul o petrece în natură.

Ne permitem să credem că eșecul recoltărilor a fost cauzat fie de metoda neadecvată de desfășurare a vânătorilor, fie de erori ale persoanelor care au efectuat aceste activități.

Deși am solicitat autorităților, ARBDD, INCDDD, să ne prezinte rezultatele unor studii privind evoluția populației de șacali și evoluția altor specii (iepuri, căprior, fazan) cu care șacalii se hrănesc, nu am primit niciun răspuns. Doar o slabă recunoaștere, verbală, într-adevăr, s-a sesizat scăderea populației de căprior și fazan în unele zone.

Față de situația prezentată mai sus, vă rugăm să luați în considerare analiza și eventuala implementare a următoarelor propuneri:

  1. Pentru diminuarea daunelor produse de șacali în perioada imediat următoare, atribuirea de urgență a activității de extracție unor asociații/organizații/asocieri ale vânătorilor care să dovedească experiență/expertiză în modalitatea adecvată de recoltare a acestei specii, astfel încât să nu se compromită și recoltele și populația de animale domestice din anul 2021, să se reducă amenințarea la viața oamenilor și să se deruleze și activitatea turistică în parametri normali.
  2. Să se elaboreze, în regim de urgență, un studiu de evaluare a populației de șacali, a evoluției acesteia, cu recomandări atât privind cota necesară a fi recoltată anual, cât și metoda optimă de efectuare a recoltării.
  3. Să se elaboreze norme clare pentru activitatea de recoltare a șacalilor, având în vedere că vânătoare de șacal nu se poate realiza după aceleași metode ca orice altă specie.
  4. Să se aprobe modificări legislative care să permită vânarea speciilor care produc daune majore și pot amenința viața locuitorilor din Delta Dunării. În prezent prevederile legislative presupun o procedură de foarte lungă durată, astfel încât extracția se poate desfășura și după un an de la sesizarea atacurilor. Articolul privind derogarea de la interdicția vânătorii în RBDD ar trebui să prevadă acțiuni imediate în cazul în care este amenințată viața oamenilor și un parcurs de aprobări mai scurt (pornind de la cote alocate anual, aprobarea Ministerului Mediului și atribuirea execuției) pentru situația în care șacalii produc daune minore în intravilan.

Considerăm că dacă ar exista alocarea de cotă de extracție anuală, în următorii 2, 3 ani s-ar realiza un echilibru natural și nu doar că s-ar putea elimina pericolul atacurilor, dar și-ar reveni la un umăr optim de exemplare și populațiile acum reduse amintite mai sus.“

 

Tot în luna iulie a anului trecut, Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării a transmis o scrisoare deschisă doamnei Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, în care președintele AMDTDD Cătălin Țibuleac semnala  efectele distructive ale prezenței asupra turismului, una dintre principalele activități economice care sunt adecvate unei astfel de zone cum este rezervația Deltei Dunării.

„Consiliul Director al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării a luat notă cu îngrijorare de cea mai recentă și de altfel singura declarație de presă a dumneavoastră privind populația de șacali din Delta Dunării. Este cel puțin hazardat să susții că șacalul nu reprezintă o problemă și că nu sunt reclamații din partea turiștilor atât timp cât nu sunt funcționale mecanismele instituționale de preluare a semnalărilor și, mai ales, în condițiile în care AMDTDD, ca platformă de Parteneriat Public-Privat în domeniul turistic a primit mai multe semnale de la populație și este semnatară a scrisorii adresate ministrului mediului, alături de Consiliul Județean Tulcea și primarii din destinație.

Declarația denotă o necunoaștere a problemelor cu care se confruntă comunitățile din Deltă, operatorii economici și, nu în ultimul rând, turiștii, cei care asigură, pentru câteva luni pe an mijloacele de subzistență locuitorilor Deltei. Este bine de știut că locuitorii Deltei Dunării în afară de pescuit și turism nu au alt venit, iar dumneavoastră, ca administrator al Rezervației Biosferei vă revine un rol important să îi sprijiniți. De altfel asta s-a reținut din declarația dumneavoastră de la numirea în funcție.

Încercați să treceți dincolo de birou, să vă întâlniți cu ei și, cel mai important, să îi ascultați, asta face parte din rolul unui guvernator. Folosim contextul pentru a vă arăta doar câteva dintre problemele cu care se confruntă locuitorii și vă sugerăm să consultați și concluziile Consiliului Consultativ Delta Vie:

* Resursă piscicolă mult diminuată;

* Lipsa unor programe de repopulare cu pește;

* Canale și intrări în lacuri colmatate sau blocate cu plauri și material lemnos;

* Lipsa panotajelor de semnalizare;

* Birocratizarea excesivă a actelor de reglementare.

Să vă prevalați de niște studii sau de planul de management (toate foarte vechi și neancorate în actualitate), arată cel puțin rigiditate în abordarea problemelor din Rezervație. Ar trebui ca măsurile întreprinse de ARBDD să fie proactive și nu reactive, iar studiile demarate imediat, în condițiile în care populația se confruntă probleme astăzi, nu mâine.

Agenții economici, ghizii de turism și localnicii au ajuns să întrețină singuri traseele turistice, din banii proprii, iar ARBDD, instituția care este obligată prin lege să asigure funcționalitatea canalelor, nu ia nici o măsură reală. Stimată doamnă guvernator, știm că instituția pe care azi o conduceți are buget din venituri proprii (în mare parte constituit din taxele plătite de turiști), iar prin lege aceste fonduri trebuie cheltuite pentru administrarea patrimoniului natural. Credem că după o lună de la investire ar trebui să veniți și cu decizii în acest sens, nu doar cu aprobarea unor autonumiri în funcții de conducere a unor persoane cu dosar profesional cel puțin discutabil.

Insistăm pe această cale să demarați dialogul real cu stakeholderii din destinație și vă amintim că Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării v-a înaintat o solicitare de realizare a unei întâlniri pe tema întreținerii traseelor turistice, măsuri de reducere a presiunii turistice asupra habitatelor și realizarea unor studii atât de necesare Deltei.“

 

Ne pregătim de începerea unui nou sezon în Delta Dunării, iar prezența șacalilor în această destinație va cântări mult în alegerea unei destinații de vacanță. Turiștii vor renunța la vacanțe sau vor sta mai puțin în cel mai bun caz pentru că din sejurul lor vor lipsi – cel mai probabil – exact excursiile în natură care fac deliciul unei vacanțe în deltă. Iar comunitățile nici nu vor putea însuma pierderile acestei activități economice.

 

Sursa foto: Facebook Mihaela Constantina