Un text cu multe cifre, date, comparații și cu două tabele. Dezavantajul unei astfel de compuneri este că autorul nu are o marjă de expresie prea mare și poate să pară un contabil care își agasează colegii, în ședință, cu cifre alarmiste. Avantajul – nedorit, în acest caz – este că matematica este seacă și rece. Iar realitatea pe care o arată este de necontestat: în ritmul acesta, vor mai muri mulți constănțeni.

*****

Mai întâi, matematica. A avut dreptate cine a spus că ne va fi de folos în viață

Vineri, 18 decembrie, expiră carantina zonală instituită în municipiul Constanța pe 20 noiembrie și prelungită, apoi, cu încă 14 zile, pe data de 5 decembrie. Autoritățile județene spun că nu se știe, deocamdată, dacă măsura va fi prelungită.

Renunțarea la carantină ar fi o decizie dificil de justificat, pentru că, după aproape 30 de zile, am ajuns cam în punctul din care am plecat și care a impus instituirea carantinei.

Astfel, dacă pe 20 noiembrie, în prima zi de carantină, rata infectării cu Covid 19 era, în municipiul Constanța, de 9.36 la mia de locuitori, datele de ieri aratau o incidență aproape identică, de 9.21.

De asemenea, județul avea, la începutul intervalului, o rată a infectărilor de 6.13, iar acum are chiar mai mult (cu foarte puțin), dar mai mult, totuși: 6.28.

Cele mai dramatice date privesc numărul deceselor. De la începutul pandemiei, în martie, în județul Constanța au murit, răpuse de Covid 19,  466 de persoane (conform datelor de ieri). Acesta este bilanțul din ultimele nouă luni.

Mai mult de jumătate dintre victime, adică 245, și-au pierdut viața în ultimele 26 de zile de zile de carantină.

Graficele evoluției numărului de infectări și al deceselor, în ultima perioadă de carantină, indică, în mare, o tendință descrescătoare, însă, trendul se poate inversa brusc, așa cum s-a mai întâmplat în această perioadă.

Deocamdată, punctele inițiale și de final de pe grafic se află cam la același nivel. Ne-am întors de unde am plecat, când s-a decis că este necesară carantinarea orașului.

Ce s-ar întâmpla dacă s-ar ridica restricțiile în acest moment?

Rata infectărilor, care a descris o curbă descendentă, în aceste săptămâni, va reintra, evident, în creștere. Vom ajunge să avem, din nou, zile cu 14-15-17 morți. Și, din acel moment, când mai re-re-instituim carantina? Și pentru cât timp? Și cât o ducem așa?

Alte localități carantinate din țară și-au revenit relativ repede. Constanța se mișcă mult mai lent. Și este, dacă nu mereu cap de afiș la incidența cazurilor, măcar pe podium. Cum am ajuns aici?

În diferite grade, au contribuit:

1. Viziunea autorităților. Prefectul Silviu Coșa declara, la începutul carantinei zonale, că îi lasă pe cetățeni să aprecieze cum e cazul să se comporte. Iar această generozitate s-a dovedit falimentară și în Suedia, unde, mult timp, a făcut senzație atitudinea relaxată a autorităților, care doar îi sfătuiau, de cele mai multe ori, pe cetățeni, cum e mai bine să procedeze. Ca urmare, la Constanța a fost carantină mai mult în mapele de lucru ale autorităților, decât pe stradă.

2. Nevoia de a băga câte ceva în burta lipită de spate a economiei constănțene. Tot prefectul Coșa se referea la această necesitate, în același mesaj în care spunea că se bazează pe simțul civic al constănțenilor.

3. Simțul civic al unor constănțeni.

4. Alegerile și grija de a menaja orice sensibilitate a electorilor.  Unii politicieni au dus pragmatismul până dincolo de limita cinismului, călărind valul conspiraționist din care a ieșit, cu solzii scânteind în soarele de pe cer, AUR, acest animal politic – revelație a momentului.

5. Percepția publică despre mască și Covid. Dacă în primăvară, anunțul infectării candidatului de atunci, Vergil Chițac (moment speculat intens de aversari), părea că i-a tăiat acestuia orice șansă de a câștiga Primăria Constanța, iată că, în unele medii, tema s-a transformat radical. Treptat,  opoziția față de restricții și purtarea măștii a ajuns, chiar, teren propice pentru crescut voturi.

Decizia finală privind carantina din municipiul Constanța va fi luată astăzi sau mâine. Dacă s-ar uita cu atenție, decidenții care ocupă clădirea aceasta frumoasă din poză ar putea să vadă, pe ferestre, Spitalul Județean, în curtea căruia, zilele trecute, victimele pandemiei erau expuse pe jos și urcate în portbagaje ca într-un târg grotesc al morții.