Ca la fast-food, vă punem ingredintele situației dinainte, ca o șaorma la farfurie. O șaorma cu de toate și cu toți cei responsabili.

Poate țineți minte că municipiul Constanța a fost singurul mare oraș din România care a petrecut în carantină trecerea dintre ani. Semn că pandemia a fost strunită mai greu aici. Și nu putem da vina pe efectele târzii ale sezonului turistic, pentru că Brașovul, altă destinație de vacanță,   s-a descurcat mai bine.

Care sunt șansele ca anul acesta să nu fie la fel de rău? Cum spuneam, iată ingredientele situației – și trageți singuri concluzia.

***

1. Știre din week-end-ul trecut: un studiu efectuat în Israel sugerează că tulpina sud-africană a coronavirusului poate străpunge imunitatea conferită de vaccinul Pfizer Biontech. Nu este vorba despre limitarea cunoscută a eficienței vaccinului, de (numai) aproximativ 95%, ci de faptul că absolut oricine s-a vaccinat cu Pfizer Biontech se poate îmbolnăvi, dacă are ghinionul să întâlnească tulpina sud-africană.

2. În funcție de evoluția răspândirii tulpinii respective, asta poate face inutil efortul de vaccinare de până acum. Însă, deocamdată, această variantă a coronavirusului este destul de rară.

3. Cum ne apărăm? Vai de noi. Unele dintre cele mai importante reguli, limitarea/suspendarea activităților comerciale în spații închise și păstrarea distanței de siguranță sunt călcate în picioare, sub privirea placidă a autorităților. Scaunele de la terasele din portul Tomis stau spătar în spătar, iar raportul de activitate al IPJ Constanța anunță, aproape zilnic, amendarea fără nici un efect a (aproape) acelorași restaurante din oraș, care primesc ilegal clienți în interior. Argumentul că nu au ce să le facă nu ține, pentru că:

– Primăria Constanța anunța, recent, suspendarea temporară a activității unui astfel de local; pe legea ANAF, pe legea anti-fumat, dar o soluție s-a găsit, până când s-or dezmetici și autoritățile de la București (mai exact, Consiliul Economic și Social, care – spunea premierul Cîțu – nu este de acord cu modificarea legislației pentru a permite mai ușor suspendarea temporară a activității restaurantelor care funcționează ilegal la interior);

– polițiștii constănțeni aplică, aproape mereu, amenzile MINIME permise de lege (2.000 de lei), chiar și în cazul încălcării repetate, zilnice a legii; de ce procedează așa? întrebarea adresată IPJ a rămas fără răspuns, așa că încercăm să ne gândim la câteva variante: agenții de teren empatizează cu colegii lor de dicționar, agenții economici; sunt striviți de protecția politică de care beneficiază patronii localurilor; sunt incompetenți; sunt complicii patronilor-cârciumari și poate iau șpagă; da, ȘPAGĂ scrie acolo, să ne iertați impietatea, dar s-au mai văzut polițiști și incompetenți, și șpăgari;

– mai zăbovim puțin la Poliția Constanța: șeful IPJ, Constantin Adrian Glugă, a ajuns în post după ce fostul comandant, Constantin Dancu, a fost îndepărtat, în iunie 2020, sub pretextul unei hore încinse spontan de turiști în Mamaia – unde, auzi, nu s-au respectate normele de distanțare socială, iar polițiștii au stat degeaba; dacă acela ar fi fost motivul real, actualul șef Glugă trebuia să plece din funcție de câteva zeci de ori – de fiecare dată când oamenii lui s-au comportat în felul descris;

4. Prefectura Constanța; deși am insistat mult pe rolul Poliției, prefectul Silviu Coșa conduce operațiunile anti-covid, din postura de șef al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență; el merită laurii pentru gestionarea cu succes a situației din Constanța (așteptăm momentul acela!), dar și criticile pentru dezastrul din toamna-iarna lui 2020; la instituirea carantinei de toamnă, Silviu Coșa anunța că autoritățile locale nu au făcut o listă a cumpărăturilor de strictă necesitate, transmițând, cu subînțeles, că autoritățile o să mai închidă ochii la ”flenduritul” oamenilor prin oraș, cum se exprima, recent, George Măndilă, consilierul primarului Vergil Chițac, în altă chestiune – aceea a regulamentului parcărilor; urmarea: Constanța a petrecut Revelionul 2021 în carantină – însă revelionul trece pe planul 10, pentru că, în primul rând, au contat decesele cauzate de răspândirea virusului; poate că prefectul Coșa (de profesie finanțist) a asigurat, în acel fel, niște plus-uri în bilanțul firmelor din Constanța, de care sigur că era nevoie; dar umbra acelor plus-uri s-a prelungit, ca o cruce, la căpătâiul multor constănțeni;

5. Un mare autogol înscrie și Primăria Constanța, prin neverosimila, picata din pod Vinerea Verde – un program de cochetărie ecologistă, inițiat de ministrul Mediului, prin care constănțenii și românii, în general, sunt încurajați să nu mai folosească autoturismele proprii în zilele de vineri și să recurgă la alte variante: transportul în comun, sănătosul mers pe jos, biciclete, trotinete etc; Baba Primăria Constanța insistă să iasă miss la acest concurs de pieptănat în mijlocul incendiului și le sugerează angajaților (noi bănuim un ordin sec, de Moș Teacă) să se conformeze; entuziasmul funcționarilor publici în fața acestei inițiative atât de oportune în plină pandemie este ilustrată, săptămânal, cu câte o poză de propagandă nord coreană, cu parcarea goală a instituției; în mod penibil, mașinile fruntașilor din Primărie (precum vicele Rusu), sunt surpinse ascunse pe străzi lăturalnice; însă, dincolo de toate acestea – CUM SĂ TRIMIȚI OAMENII ÎN AUTOBUZE, CÂND TRANSPORTUL ÎN COMUN ESTE MEDIUL PREDILECT DE TRANSMITERE A VIRUSULUI!?

6. Urmează Paștele, minivacanța de 1 Mai și sezonul estival; a se citi punctele anterioare;

7. Masca de protecție; asta merită un articol separat; deocamdată, vă spunem rezumatul anchetei la care lucrăm; în unele farmacii din Constanța, dacă ceri măști de protecție FFP 2, cu eficiență ridicată, ți se oferă niște cârpe despre care afli, după multe insistențe, că sunt, de fapt, ”tip FFP 2”;

– Ce înseamnă TIP FFP 2? Adică nu sunt chiar același lucru? Sunt ca băutura GEN coniac? Adică alcool cu aromă de coniac?

 – Da.

8. Arhiepiscopia Tomisului; ținem să subliniem că nu este nici o diferență între dorința credincioșilor de a se aduna în biserici și dorința tinerilor de a fi împreuna în cluburi; pe primii – mulți, oameni în vârstă, poate singuri – îi credem, chiar, mai vulnerabili în fața acestor timpuri și apreciem că au nevoie mai mare de sprijinul comunității lor; însă modul în care IPS Teodosie mătură pe jos, cu fiecare ocazie, cu autoritățile laice ale orașului, ne aduce aminte de enclavele din munții Afganistanului, unde liderii religioși au mai multă putere decât guvernul de la Kabul; ”Cine să ne oprească să facem slujba în biserică!?”, se întreabă sfântul părinte, care, printre mulțumiri adresate subțirel Jandarmeriei pentru înțelepciunea cu care stă pe margine, știe, în mod cert, că  o reacție în forță la vreo slujbă ținută fără respectarea regulilor, ar ostiliza  un foarte mare segment al populației; o muniție pe care aceleași autorități laice din Constanța au avut suficient tact să nu o furnizeze; pe de altă parte, non-combatul acesta a dus la corodarea autorității statului, ca să nu mai spunem de pericolul în sine, reprezentat de orele petrecute la interior, în biserică, unde mulți credincioși se cred la adăpost de boală și nu poartă mască; s-a spus că Biserica are rânduielilor proprii și că nu poate face excepție de la ele, ținând slujbe afară – însă, uite că frații catolici au putut (ținem minte scena cutremurătoare de anul trecut, cu Papa rugându-se în piața pustie din Vatican) și, în plus, ținem minte și Învierile flamboaiante de pe plaje, cu lasere, din anii trecuți, îdF; adică înainte de Făgădău, din vremea piosului domn primar Mazăre, când se putea, chiar cu entuziasm (a propos, într-una din reprizele sale de exhibiționism, Radu Mazăre s-a costumat în nu mai știm ce personaj istoric, iar toiagul – căci avea și un toiag – povestea că îl împrumutase de la IPS Teodosie; așa că dacă vestiarele și culisele acelor spectacole pline de grație și frumusețe nu au reușit să desacralizeze instrumentarul bisericesc al Arhiepiscopiei Tomisului, poate că nici o slubjă ținută afară, pe vreme bună, în condiții de siguranță, nu ne-ar pune în pericol sufletele nemuritoare).

9. Mai este un lucru. Este foarte adevărat că, dacă ținem totul sub lacăt, România moare sufocată nu de Covid, ci de colaps financiar. Oamenii din HORECA ne povesteau că funcționarea cu 30% din capacitatea localurilor înseamnă, de fapt, funcționare în pierdere, mai ales în capete de sezon. Însă modul în care procedează mulți dintre ei (vedeți galeria foto, vedeți cât de aglomerat a fost sâmbătă la terasele din portul turistic Tomis), înseamnă prelungirea suferinței, înseamnă perpetuarea și agravarea crizei – inclusiv economice. Știți cât costă tratarea unui bolnav de Covid?  

10. Și, cel mai sinistru și nociv personaj, în tot acest tablou, este policitianul-hoitar, care dă tonul debandadei și care speculează, cu un cinism de îmbogățit de război, aceste vremuri grele.

Politic – dar tot animal, politicianul se supune și el legilor lumii animale.

Și, ca orice animal, se hrănește cu ce poate băga în clonț sau în vot. În bot. Atat cât ii dau voie puterea, agilitatea, inteligența.

Când nu e de nasul lui vânatul mare, abil, vigilent, animalul politic merge unde îi este locul la masa lanțului trofic. La cele mai neajutorate, debile, modeste feluri de hrana, care îl țin, totuși, viu politic. Unii ajung hoitari, pentru ca natura lor i-a învățat că, dacă nu fac nazuri si nu se fandosesc, se pot îngrășa frumos în sondaje și ciugulind morții.

***

Așadar, cum v-a ieșit șaorma? Ghiciți ceva în puiul cu de toate, ca vechii șamani în măruntaiele păsărilor? Va fi bine?