Motivele pentru care Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis să mărească din nou dobânda de referință au fost expuse pe larg în cadrul Minutei ședinței de politică monetară, transmisă recent.  Creșterea inflației și scăderea activității economice sunt doar câteva dintre ele.

 

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că prelungirea mersului ascendent relativ alert al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat este atribuibilă șocurilor adverse pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate pe plan intern de cotele tot mai ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În discuții au fost evidențiate creșterile ample consemnate în ultimele luni de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern – sub influența majorării prețurilor energiei, altor materii prime și transportului, precum și ca efect al crizei semiconductorilor și al altor blocaje persistente în lanțurile de producție și aprovizionare –, de natură să afecteze, cu un anumit decalaj de timp, dar și în funcție de situația cererii, prețurile cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului, inclusiv prin intermediul importurilor. În același timp, au fost reliefate noile ajustări semnificative în sus ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, dar și relativa rigiditate dovedită de cele pe termen mai lung – care au cunoscut doar mici creșteri –, precum și tendința abruptă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de intrarea și adâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în ultimele luni.

 

Motorul creșterii economice a încetinit

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a activității economice a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II, rămânând totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului gospodăriilor populației, precum și cu cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor.

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent a continuat să se majoreze față de trimestrul similar al anului trecut, deși într-un ritm relativ încetinit, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 9 luni din an depășind-o cu aproape 55 la sută pe cea înregistrată în același interval din 2020. Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă parțial ele pot fi atribuite unor factori conjuncturali, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital s-a ameliorat ușor pe ansamblul primelor trei trimestre.

Pieței muncii rămâne însă marcată de mari incertitudini

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au remarcat că evoluțiile general favorabile de pe această piață au resimțit în lunile de toamnă influențe venite din deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a costurilor cu energia și cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaților și-a stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit doar marginal, depășind cu puțin nivelul pre-pandemic. În același timp, rata șomajului BIM și-a corectat doar parțial în septembrie creșterile semnificative înregistrate în precedentele două luni, iar în octombrie s-a menținut constantă, la 5,3 la sută, vizibil peste valorile pre-pandemie.

Rata locurilor de muncă vacante și-a accelerat însă ușor creșterea în trimestrul III, au sesizat mai mulți membri ai Consiliului, condiții în care raportul dintre cererea de forță de muncă și oferta disponibilă a continuat să se mărească relativ alert, neatingând totuși valorile înalte din anii anteriori pandemiei. Totodată, s-a observat că cele mai recente sondaje de specialitate indică intenții solide de angajare pentru trimestrul I 2022, cu excepția sectorului industrial, unde acestea tind să slăbească, cel mai probabil ca efect al perturbării lanțurilor de producție și aprovizionare și al costurilor ridicate. Au fost, de asemenea, evocate deficitele de personal de pe anumite segmente ale pieței, ce pot genera presiuni asupra salariilor, mai ales pe fondul ascensiunii ratei inflației, precum și influențele, totuși relativ modeste, decurgând din majorarea la începutul anului curent a salariului minim brut pe economie, dar și efectele de sens opus probabil generate de politica salarială din sectorul public prefigurată pentru acest an.

Perspectiva apropiată a pieței muncii rămâne însă marcată de mari incertitudini, au convenit membrii Consiliului, date fiind persistența blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și a cotațiilor foarte înalte ale materiilor prime, în principal ale celor energetice – cu potențial impact advers major asupra activității în unele ramuri –, dar și extinderea probabilă pe plan intern a noului val pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron. Riscurile induse de evoluția pandemiei sunt totuși atenuate de gradul mai redus de severitate a restricțiilor posibil reinstituite și de capacitatea crescută a firmelor de a funcționa într-un asemenea context, precum și de prelungirea măsurilor guvernamentale vizând păstrarea relațiilor de muncă, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Dincolo de orizontul apropiat de timp, persistă incertitudini legate de capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar și în contextul costurilor ridicate cu energia și alte materii prime, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situația viitoare a pieței muncii rămân, totodată, consecințele probabilei extinderi a automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și recursul în creștere progresivă al angajatorilor la lucrători extracomunitari.

Vor crește dobânzile la creditele noi calculate în funcție de IRCC

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să crească relativ alert în perioada noiembrie-decembrie 2021, atingând maxime ale ultimilor aproape 2 ani, sub impulsul dat de noua majorare a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat și-au prelungit, la rândul lor, ascensiunea, deși într-un ritm încetinit, inclusiv în contextul detensionării scenei politice și al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate și din cele emergente, rămânând însă semnificativ deasupra celor din regiune, pe întregul spectru de maturități. Totodată, IRCC și-a inversat traiectoria în debutul anului curent, iar creșterea lui se va accentua probabil sensibil în trimestrul II, au semnalat unii membri ai Consiliului.

Curs valutar relativ stabil, dar cu riscuri la adresa leului

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului III 2021, chiar și în condițiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern și incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice și al mersului pandemiei, precum și probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc.

Membrii Consiliului au remarcat, de asemenea, dinamica anuală în creștere neîntreruptă a creditului acordat sectorului privat, aceasta continuând să urce în teritoriul de două cifre în octombrie și noiembrie, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu aportul programelor guvernamentale, dar și pe fondul dinamizării ușoare a creditului în valută. Au fost reliefate nivelurile ridicate consemnate atât de fluxul împrumuturilor în lei acordate societăților nefinanciare, cât și de cel al creditelor pentru locuințe – doar cu ceva mai mic decât vârful istoric atins în luna septembrie. Pe acest fond, soldul creditului în monedă națională și-a accelerat creșterea, până la 19 la sută în noiembrie, iar ponderea lui în total s-a mărit la 72 la sută.

Previziuni sumbre

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, depășind astfel valorile ușor descrescătoare evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. S-a reamintit că aceasta indica un vârf al dinamicii inflației de 8,6 la sută în iunie 2022, urmat de o descreștere până la 5,9 la sută în decembrie 2022 și apoi la 3,3 la sută în septembrie 2023 – ușor sub limita de sus a intervalului țintei.

Noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă integral efectelor directe și indirecte, recente și viitoare, ale șocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. Determinante sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare sunt așteptate din scumpirea produselor din tutun, dar și a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor și al blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare. Toate acestea sunt de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste, au observat membrii Consiliului.

Efectele schemelor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energie, precum și modul de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC continuă să se caracterizeze însă printr-un grad ridicat de incertitudine, iar balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată ușor în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, deși, nu poate fi exclusă o corecție descendentă a cotațiilor produselor energetice în a doua parte a anului curent și o ameliorare mai evidentă a lanțurilor globale de producție și aprovizionare, aflată acum într-un stadiu incipient.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de amplitudinea probabil atinsă în perspectivă apropiată de puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei și de riscul ca acesta să genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri. În aceste condiții, s-a subliniat în mod repetat necesitatea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale, printr-o nouă reacție a politicii monetare. În același timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

Criza energetică și blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare reprezintă surse importante de incertitudini și riscuri în actualul context, au observat membrii Consiliului, prin impactul potențial exercitat de acestea la nivelul economiilor europene, dar și pe plan intern – asupra cererii de consum, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, cu implicații inclusiv asupra potențialului de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

Totodată, s-a apreciat că incertitudini și riscuri semnificative continuă să decurgă din evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, cel puțin în perspectivă apropiată, date fiind tendința de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și avansul insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și problemele generate recent de acest val în numeroase state europene.

În același timp, membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, implicit de ameliorarea capacității instituționale în domeniu. S-a subliniat în dese rânduri că atragerea acestor fonduri este esențială pentru realizarea reformelor structurale de care are nevoie economia românească și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului consolidării bugetare graduale.

 

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021, și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizează progresul consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global.

 

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că actuala conjunctură reclamă o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în contextul normalizării treptate a conduitei politicii monetare, în vederea readucerii și menținerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la o creștere economică sustenabilă.

Foto: Actualitatea 24