Saltul cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară este răspunsul dat de BNR în condițiile în care inflația este așteptată „să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici“, după cum se arată în comunicatul oficial al BNR. 

Simțim inflația cu fiecare leu în plus pe care îl cheltuim pe produsele ale căror prețuri ne uimesc din ce în ce mai mult. Vedem cum părți importante din bugetul nostru se duc pe facturile de utilități, pe combustibil, pe mâncare din ce în ce mai scumpă, iar un atac frontal al BNR pentru domolirea inflației era de așteptat. Cu riscul asumat al scumpirii creditelor în lei. Deși, dacă ne uităm retrospectiv în ultimii ani, dobânzile de acum nu reprezintă un record. Sunt mai mari cu cele cu care ne-am obișnuit, dar așa cum spun cei mai mulți specialiști „vremea banilor ieftini a trecut“.

Cei cu credite în euro încă mai pot respira liniștiți pentru că decizia de azi a BNR nu îi influențează, dar Banca Centrală Europeană ar putea decide o creștere a ratei dobânzii (care va duce la mărirea indicelui Euribor) în vară.

Revenind la creditele în lei, este de așteptat ca acestea să crească după ce astăzi, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022;
  • extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Decizia BNR este motivată pe larg în cadrul comunicatului de presă trasmis redacției noastre, din care cităm:

  • Noile date statistice reconfirmă încetinirea creșterii activității economice în trimestrul III 2021 la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II, evoluție contrară așteptărilor, ce face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate anterior, dată fiind inclusiv revizuirea notabilă în jos a datelor statistice privind dinamica economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
  • Se reconfirmă scăderea dinamicii anuale a PIB la 7,4 la sută în trimestrul III, de la 13,9 la sută în trimestrul II, vizibil mai accentuată decât cea anticipată în noiembrie 2021.
  • Evoluțiile și analizele recente indică o încetinire a creșterii economice și în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
  • Decelerarea semnificativă în octombrie-noiembrie 2021 a creșterii în termeni anuali a comerțului cu amănuntul, contrabalansată doar parțial de evoluția de sens opus evidențiată în cazul serviciilor prestate populației și în cel al comerțului auto-moto.
  • Pe piața muncii s-au făcut simțite în trimestrul IV 2021 influențele blocajelor persistente în lanțurile globale de producție și ale costurilor crescute cu energia și cu alte materii prime, precum și cele decurgând din valul patru al pandemiei, ce a agravat criza de sănătate publică pe plan intern, reclamând și reinstituirea unor restricții de mobilitate. Informații și sondaje recente indică însă o creștere mai evidentă a deficitului de forță de muncă în luna ianuarie 2022 – la un nivel totuși vizibil inferior vârfului atins în 2019 –, precum și intenții mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp față de trimestrul IV 2021, cu posibile implicații asupra renegocierilor salariale, mai ales în anumite sectoare, inclusiv în contextul ascensiunii alerte a ratei inflației.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 aprilie 2022.

 

Foto: Actualitatea 24