O femeie a murit, miercuri după-amiaza, după ce a căzut de la balconul unui apartament cuprins de flăcări, situat la etajul al șaselea al unui bloc de pe bulevardul Mamaia, din municipiul Constanța. Pompierii au ajuns la intervenție fără autospeciale cu scară și au asistat la prăbușirea în gol a femeii.  Scările extensibile au fost aduse doar după ce victima s-a zdrobit de asfalt. Reprezentanții ISU Dobrogea spun că în dotarea instituției nu există perne de siguranță pentru cădere de la înălțime, care, teoretic, ar fi putut să îi salveze viața femeii.

Actualitatea 24 vă informează, în exclusivitate, că ISU Dobrogea duce tratative cu o firmă din Buzău încă de vara trecută, pentru achiziționarea unei perne de salvare eficiente în cazul unor căderi de până la 60 de metri. Adică de la etajul 20. 

Radu Marian este cetățean canadian și, de 30 de ani, conduce firma Prosalv din Buzău, specializată în producerea și distribuirea de echipamente de salvare. Aproape că nu există fotografie de la intervențiile pompierilor din România, în care să nu apară cel puțin un echipament produs sau revândut de Prosalv.

Vecinii din Ialomița au cumpărat o pernă anul trecut. La Constanța, situația e neclară

La începutul verii lui 2020, Radu Marian era în drum spre Slobozia, unde urma să facă o prezentare a unei perne de salvare, când a fost sunat de la ISU Dobrogea. Șefii instituției erau interesați de același dispozitiv. La Constanța, discuțiile s-au blocat, când a venit vorba de bani. ISU Ialomița, însă, a intrat în posesia pernei la începutul acestui an.

Prosalv a vândut, până acum, patru astfel de perne de salvare pentru inspectoratele din Iași, Timiș, Brăila și Ialomița. Toate achizițiile, ne-a spus directorul firmei, au fost făcute prin consiliile județene, deși inspectoratele nu se află în coordonarea lor. Prețul este destul de ridicat și, de cele mai multe ori, depășește posibilitățile ISU locale. La fel s-a întâmplat și la Timiș, unde Consiliul Județean a achiziționat, în 2018, o pernă de salvare care a costat 67.000 de euro.

Când au început discuțiile dintre Prosalv și ISU Dobrogea, în plină pandemie, Consiliul Județean Constanța era condus de Horia Țuțuianu. Acesta ne-a declarat că nu i-a fost prezentat nici un referat privind achiziționarea vreunui astfel de dispozitiv. Actualul șef al CJC, Mihai Lupu, ne-a precizat că, în mod normal, ISU Dobrogea trebuia să aibă în dotare o pernă de salvare și că va verifica dacă există o solicitare de finanțare. ISU Dobrogea urmează să transmită un punct de vedere în care să clarifice acest context.

Cât de eficiente sunt pernele de salvare 

Modelul vândut de Prosalv este fabricat în Germania, de firma Vetter și are mai multe variante constructive. Cea mai performantă pernă – SP 60 – care ar fi trebuit să intre în dotarea ISU Dobrogea,  protejează de leziuni majore o persoană care cade de la etajul 20. Testele au fost făcute cu greutăți de 150 de kilograme.

Perna are un sfert de tonă și se vinde cu o remorcă dotată cu un sistem automatizat de încărcare/descărcare. Este nevoie de patru pompieri pentru a o pune pe poziție, dar, odată amplasată, se umflă complet în doar 80 de secunde.

Chiar dacă ISU Dobrogea avea perna, intervenția putea să eșueze

Domnule, eu vreau să vând! Dar am vorbit cu pompierii și mi-au spus că la incendii ar putea să fie utilă doar dacă reușești să te apropii cu ea de marginea apartamentului, iar acolo nu sunt copaci… Dacă sunt copaci ori tufișuri, pompierii trebuie să vină cu drujba, mai întâi, să elibereze zona respectivă și să amplaseze perna, ne-a explicat directorul Prosalv.

Și, în cazul tragediei de la Constanța, ar fi fost nevoie de o astfel de intervenție pregătitoare. Modelul de pernă avut în vedere de ISU Dobrogea are 8.5 metri lungime, 6.5 lățime și 2.5 metri înălțime. Adică suprafața și volumul unui apartament cu 2 camere.

Nu ar fi încăput în spațiul de sub balconul de la care s-a prăbușit femeia, dacă nu erau tăiat măcar gardul viu. Iar asta ar fi cerut minute bune, minute pe care victima nu le-a avut la dispoziție.

De ce s-a optat pentru acest model

În portofoliul Prosalv există și modele mai mici (de 3.5 x 3.5 metri și 4.6 x 4.6 metri) care ar fi încăput mai ușor. Doar că acestea sunt eficiente numai pentru imobile cu cel mult 8 etaje, iar în municipiul Constanța există foarte multe turnuri cu 10 niveluri.

Directorul firmei ne-a relatat că toate unitățile ISU din țară au preferat modelul de top. Un alt motiv important a fost suprafața de aterizare mai mare, care le dă mai multă încredere să sară persoanelor aflate în pericol. În astfel de misiuni de salvare, un rol esențial îl joacă frica paralizantă a victimei de a se arunca în gol. De aceea, în echipa de producție au fost cooptați și psihologi, care au propus modelul cu cercuri albastre, despre care se crede că are un efect calmant.

Iar dacă teama este depășită, saltul trebuie făcut oarecum la țintă, pentru a nu risca să se rateze perna salvatoare.

De la suprafața solului, o pernă de salvare umflată poate să pară foarte mare. De la înălțime, însă,  nu mai este deloc la fel. Ba, dimpotrivă. Firma producătoare, Vetter, a realizat o simulare în care este prezentată, la scară, perpectiva pe care o are victima de la înălțimea de aproximativ 20 de metri (adică etajul al șaselea, de la care s-a prăbușit femeia), deasupra unei perne de dimensiuni mai mici.

 

Pe de altă parte, o pernă de dimensiuni mai reduse, cu toate neajunsurile expuse de către reprezentantul firmei distribuitoare, putea să fie soluția salvatoare, în cazul de față.

Se impune ca ISU Dobrogea să ofere explicații. Nu este prima oară când inspectoratul local pentru situații de urgență este prins pe picior greșit în privința tehnicii de intervenție, dacă ne gândim doar la cazul elicopterului prăbușit în lacul Siutghiol.

Privind în ansamblu, se dovedește mult prea des că unele instituții importante ale statului nu au dotări esențiale, în timp ce altora nu le lipsesc din schemă foste regine ale frumuseții ori chelnerițe inadecvate postului.

Foto: Vetter.de, capturi de ecran, Actualitatea24.ro